Steagul Banatului a fâlfâit din nou cu prilejul Zilei Banatului care zi nu e chiar oficială. Inițiativa unei zile a Banatului a apărut în 2015 și a aparținul parlamentarului UDMR de Timiș, Molnar Zsolt. Senatul a adoptat această propunere legislativă urmând să fie ratificată și de Camera Deputaților. De atunci și până acum în 2022, deputații nu au avut timp să ratifice sau să respingă propunerea legislativă.
În 2020 un alt parlamentar PSD de Timiș – Alfred – Robert Simonis a depus o altă propunere legislativă în care cere ca data de 12 august să fie aleasă pentru a sărbătorii Ziua Banatului. Motivația acestei date, în opinia unor istorici, este “de-a dreptul halucinantă”. Și cu toate acestea se pare că Senatul României a aprobat și această propunere …
Altfel spus, oficial nu avem o lege care să certifice o Zi a Banatului, dar avem două propuneri aprobate de Senat :), așa că putem sărbători fiecare când vrem.
Ziua Banatului este în fiecare zi în care facem ceva ca să ne simțim bănățeni ! – mai urmează sa ne stabilim fiecare trăitor din Banat cam ce înseamnă asta.
Banatul în decursul existentei sale nu a avut însemne heraldice ,un blazon, sau un steag propriu. A avut diverse însemne legate prin asociere cu cei care au stăpânit zona în diverse perioade de timp.
Steagul Banatului – propuneri
1 – Steagul propus de Liga Bănățeană în 2009 este cel verde închis cu o cruce albă și fiind cea mai veche propunere este în general acceptat. “Simplitatea poate fi unul din cele mai importante argumente în cazul de faţă. Din păcate istoria nu ne ajută decât parţial în această alegere a unei singure culori.”
2 – În mai 2015 a apărut o altă propunere de steag al Banatului “Fana Bănățeană” la care nuanța de verde a fost una mai deschisă, aproape identică cu cea de pe drapelul Ungariei, iar crucea are culoarea schimbată în roșu și este încadrată cu o bandă albă (culori regăsite pe steagul maghiar).
3 – Pe Facebook mai există o pagină care se numeste chiar “Steagul Banatului” și unde găsim o altă propunere de steag, de aceasta dată cu patru culori: roșu, galben, albastru și verde, despărțite de o cruce albă, culori reprezentând cele patru etnii majoritare în Banat: români, sârbi, germani și maghiari.
4 – Asociația de Heraldică și Vexilologie din Banat – prin Drăgan – George Basarabă, propune ca Steagul Banatului să fie albastru cu cruce galbenă justificând această alegere astfel: “omul căruia îi datorăm ceea ce este astăzi provincia – Contele Florimund de Mercy, primul administrator imperial al Banatului Timișoarei. El, și nu Eugen de Savoia, este omul care a întocmit primele planuri de dezvoltare ale regiunii, creierul din spatele modernizării și europenizării Banatului. Consider, deci, că steagul Banatului putea fi inspirat din stindardul de arme al Contelui de Mercy”.
Personal nu rezonez cu nici una din variante propuse de steaguri ale Banatului și nici cu diferitele variante de date pentru Ziua Banatului (despre Ziua Banatului am mai scris ), dar asta nu mă împiedică să spun oricând “La Mulți Ani Banat” și La Mulți Ani Bănățeni Frumoși – toți bănățeni sunt frumoși, mai ales ca noi nu spunem “sunt bănățean” ci “MIS BĂNĂȚAN” 🙂
… și totuși – care va fi Steagul Banatului și când sărbătorim Ziua Banatului ?
1 – La 21 iulie 1718 s-a semnat Tratatul de la Passarowitz în urma căruia Banatul a trecut din stăpânirea imperiului Otoman în stăpânirea imperiului (Habsburgic) – până la urma e doar o schimbare de stăpân chiar dacă noua stăpânire a avut o contribuție majoră la devenirea Banatului modern, dar a făcut asta pentru a putea exploata cât mai eficient resursele de aici.
2 – Poate pe 3 august (1919) – ziua când Banatul “se unește cu țara” (la aproape un an după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918) și intră sub stăpânirea regatului României ( de fapt a fost o predare necondiționată …) ceea ce reprezintă recunoasterea și acceptarea dezmembrării Banatului prin împărțirea definitivată consemnată în Tratatul de pacea de la Trianon (1920)
3 – Poate pe 12 august când un funcționar, prefectul de Timiş al vremii, Aurel Cosma, „a emis un apel în care sublinia că autorităţile din subordinea sa preluaseră în administraţie românească judeţul Timiş şi oraşul Timişoara.” de parcă Banatul era format doar din județul Timiș.
4 – Poate trebuie să sărbătorim Ziua Banatului pe 31 octombrie (1918) când a fost proclamată Republica Autonomă Bănățeană (un fel de încercare a maghiarilor bănățeni de a prelua conducerea regiunii).
4 – Sau pe 25 Noiembrie (1918) atunci când o Adunare Populară de la Novi Sad a proclamat unirea Banatului cu Serbia (într-o încercare a sârbilor bănățeni de a prelua conducerea regiunii)
5 – Sau în data de 24 decembrie ? – Atunci când în 1960 Republica Populară România reînfințează regiunile și se revenea la denumirile istorice ?
6 – Așteptăm și alte propuneri, poate mai realiste sau poate mai amuzante … pe care Parlamentul României să le tot aprobe pe jumătate.
Despre vechea organizare administrativă a Banatului
În Banat, vechile forme de organizare administrativ teritorială se numeau comitate și districte, primele atestate documentar fiind Cenad în anul 1187 și Caraș în anul 1200. (cele 7 comitate istorice ale Banatului au fost: Cenad, Timiș, Arad, Torontal, Covin, Caraș și Severin sau Banatul de Severin). După cucerirea otomană din anul 1524, districtele au coexistat cu cele impuse de turci, și anume cu pașalâcurile cu subdiviziunile lor sangeacuri (sangeac înseamnând steag). O parte neocupată de turci a format până în anul 1658 o regiune a principatului transilvănean denumită Banatul de Lugoj-Caransebeș. Până la cucerirea austriacă din anul 1716 (cu unele excepții temporare), întregul teritoriu bănățean a fost pașalâc turcesc. În urma războiului austro-turc încheiat cu victoria Austriei, Banatul devine provincie austriacă, cu statut special, subordonată total monarhiei habsburgice. Până în anul 1776, se mențin districtele și subdiviziuni lor denumite cercuri (Banatul era administrat în patru cercuri grupate pe domenii). După cedarea Banatului către Ungaria (1778 – 1849), administrarea teritoriului revine la comitate și plăși.
Datele despre vechile forme de organizare din Banat au fost preluate dintr-un “Studiu retrospectiv privind organizarea administrativ-teritorială a României, în ultimii 100 de ani” realizat de Dr. Daniela Antonescu și publicat la Institutului de Economie Naţională al Academiei Române în 2018
Avem o istorie recentă (300 de ani) a regiunii căreia cu drag îi spunem BANAT destul de încâlcită, mai ales perioada mai recenta de după Primul Război Mondial (1918-1920), așa că stabilirea unei date când să sărbătorim Ziua Banatului sau care este Steagul Banatului nu mi se par chiar cele mai arzătoare chestiuni.
Dacă ziua Banatului e cea din 1716, când l-au ocupat austriecii, iar teritoriul său a fost organizat separat NUMAI circa 60 de ani, după care a fost încorporat în provincia AUSTRIACĂ UNGARIA, e simplu: STEAGUL GALBEN NEGRU AL CASEI DE HABSBURG, căci NUMAI ÎN ACEA PERIOADĂ A EXISTAT BANATUL! Atenție, să nu greșiți cumva și să puneți steagul Casei de Habsburg Lorena, căci acela conține și un ușor albastru! În plus E ȘIINCORECT CRONOLOGIC, căci domnia casei respective începe abia în 1780 (cu Iosif al II-lea) când Banatul e deja inclus în provincia austriacă Ungaria!
1 – Daca, dar daca nu ?
2 – Steagul unei regiuni / provincii nu cred ca poate fi identic cu steagul in culorile negru / galben dispuse orizontal, care este al Casei de Habsburg
3 – Nu sunt Vexilolog, am facut doar niste constatari in acest articol.
4 – stabilirea unei date când să sărbătorim Ziua Banatului sau care este Steagul Banatului nu mi se par chiar cele mai arzătoare chestiuni.
O grămadă de culori e greu sa alegi unele anume mai ales daca nu sunt atestate in istorie măcar odată un anume steag