Ziua Banatului e în fiecare zi în care facem ceva ca să ne simțim bănățeni. Dar oare avem clar stabilit, măcar în mintea fiecărui trăitor din Banat, cam ce înseamnă specificul bănățean ? De ce sunt tot felul de discuții despre Ziua Banatului, de ce unii zic că 3 august (1919) ar fi Ziua Banatului, iar alții că 21 iulie (1718) … păi hai să vedem cam ce reprezintă aceste date în istoria acestei regiuni căreia, cu drag, îi spunem BANAT.
Ziua Banatului – 21 iulie
La 21 iulie 1718 s-a semnat Tratatul de la Passarowitz în urma căruia Banatul a trecut din stăpânirea imperiului Otoman în stăpânirea imperiului (Habsburgic). De fapt a fost o schimbare de stăpân. E adevărat că noul stăpân a avut o contribuție majora la dezvoltarea acestei regiuni și la tot ce înseamnă spiritul bănățean, cu care acum ne mândrim. A făcut asta prin importul de populație de pe tot teritoriul imperiului și nu numai, import necesar industrializării și EXPLOATĂRII acestei regiuni.
Ziua Banatului – 3 august
3 august (1919) e ziua când Banatul „se unește cu țara” (la aproape un an după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918) și intră sub stăpânirea regatului României ceea ce reprezintă recunoasterea și acceptarea dezmembrării Banatului prin împărțirea definitivată prin pacea de la Trianon (1920), când din teritoriul de 28.293 de kilometri pătraţi ai Banatului istoric, România primeşte 18.715 kilometri pătraţi, regatul Sârbo-Croato-Sloven îi revin 9.307 kilometri pătraţi, iar Ungaria rămâne cu 271 de kilometri pătraţi (reglementările granițelor dintre România și Serbia s-au finalizat prin 1924) … deci care este motivul de sărbătoare al alegerii datei de 3 august ?
Ziua Banatului la bănățenii verzi
Văd în unele comentarii de la o postare de pe un grup de Facebook cuvinte ca „venetici”, „popoare migratoare”, „șătrari”, „vinituri” … se pare că se uită că BANATUL nostru drag a fost format prin aport de populații din Austria, Germania, Ungaria, Cehia, Elveția, Luxemburg, ba chiar italieni și spanioli și-au găsit locul pe aici. Apoi multe localități din jurul centrelor industriale din Banatul Montan au fost înfințate sau colonizate cu bufenii din Oltenia. Și zicem că noi bănățenii ne mândrim cu spiritul nostru tolerant, cu buna înțelegere între etniile trăitoare pe aici … Cam ce vechime trebuie să aibe cineva ca să fie considerat bănățean și să fie scos din categoria „vinitură” ? 50-100-150-200 de ani ?
Ziua Banatului – când ?
Poate trebuie să sărbătorim Ziua Banatului pe 31 octombrie (1918) când a fost proclamată Republica Bănățeană (un fel de încercare a maghiarilor bănățeni de a prelua conducerea regiunii) sau pe 25 Noiembrie (1918) atunci când o Adunare Populară de la Novi Sad a proclamat unirea Banatului cu Serbia (într-o încercare a sârbilor de a prelua conducerea regiunii) și asta chiar înaintea zilei de 1 Decembrie când ne-am „unit cu țara” (de fapt se pare că ne-am predat fără condiții pentru că rezultatele s-au văzut din felul cum a fost tratat Banatul de cei care au condus România de atunci și până acum. Sau să sărbătorim Ziua Banatului în data de 24 decembrie (1960) ? Atunci când în RPR se reînfințau regiunile și se revenea la denumirile istorice ?
Avem o istorie recentă (300 de ani la scara istoriei nu reprezintă prea mult) a regiunii căreia cu drag îi spunem BANAT destul de încâlcită, mai ales după Primul Război Mondial (1918-1920), așa că stabilirea unei date când să sărbătorim Ziua Banatului nu mi se pare chiar cea mai arzătoare chestiune și nici motiv de polemică. Dacă facem recurs la istoria mai îndepărtată a devenirii regiunii Banat … dar despre asta și despre regionalizarea care se dorește acum, într-un viitor articol.
Oare ce steag o să folosim de Ziua Banatului ?
Studiu retrospectiv privind organizarea
administrativ-teritorială a României, în
ultimii 100 de aniÎn Banat, vechile forme de organizare administrativ teritorială se numeau comitate și
districte, primele atestate documentar fiind Cenad în anul 1187 și Caraș în anul 1200. După
cucerirea otomană din anul 1524, districtele au coexistat cu cele impuse de turci, și anume cu
pașalâcurile cu subdiviziunile lor sangeacuri (sangeac înseamnând steag). Partea de est
neocupată de turci a format până în anul 1658 o regiune a principatului transilvănean denumită
Banatul de Lugoj-Caransebeș. Până la cucerirea austriacă din anul 1716 (cu unele excepții
temporare), întregul teritoriu bănățean a fost pașalâc turcesc. În urma războiului austro-turc
încheiat cu victoria Austriei, Banatul devine provincie austriacă, cu statut special, subordonată
total monarhiei habsburgice. Până în anul 1776, se mențin districtele și subdiviziuni lor
denumite cercuri (Banatul era administrat în patru cercuri grupate pe domenii). După cedarea
Banatului către Ungaria (1778 – 1849), administrarea teritoriului revine la comitate și plăși.Dr. Daniela Antonescu
Institute of National Economy 2018
la intrebarea ta, legata de ce steag vom folosii la urmatoarea sarbataore a Bantului > vom folosi steagul Banatului, adica cel din dreapat jos. Crucea alba pe fond verde.