“Mai rău ca moartea” este titlul unei intervenții artistice monumentale făcuta de artistul contemporan Nicolae Comănescu în jurul Monumentului Eroilor Neamului din Parcul Tricolorului din Reșița. Despre semnificația acestei intervenții artistice Maria Munteanu (redactor PropagArta) spune că “este o luptă pașnică, un semn de solidaritate și o critică socială, toate la un loc, pentru că războiul și mai ales frica paralizantă pe care o generează sunt mai rele ca moartea”.
Anul trecut pictorul Nicolae Comănescu a vizitat în mai multe rânduri Reșita – odată în luna Mai la expoziția lui Dumitru Gorzo, apoi a revenit pentru un Sneak preview al expoziției “SCRAP METAL KABOOM ORCHESTRA” realizat la Scoala Pittner (clădire monument istoric aflată într-un proiect de restaurare și transformare în Centru expozițional și de evenimente). În afară de articolele și semnalările din presa locală, despre această expoziție și despre Reșița s-au scris peste 10 articole în presa culturală națională.
“Mai rău ca moartea”
În această primăvară a revenit în municipiul de pe Bârzava pentru a pregăti o altă expoziție de pictură și pentru că Reșița se pare că-i este muza bună a început o intervenție artistică în jurul Monumentului Eroilor Neamului din Parcul Tricolorului (realizat de sculptorul Constantin Lucaci) – poate inspirat de artistul de origine bulgară Christo sau poate inspirat de imaginea din Odessa …
Christo Vladimirov Javacheff nu şi-a explicat niciodată în termeni foarte clari demersul, şi bine a făcut. Cînd, în 1985, el a împachetat cu pînză un pod din inima Parisului, Le Pont Neuf, trei milioane de persoane s-au deplasat ca să vadă „miracolul”. Probabil că mulţi vizitatori s-au întrebat atunci „ce sens are această împachetare?” Si cum nu exista un răspuns unic din partea artistului fiecare om şi-a răspuns singur la întrebare. În 1995 la Berlin cinci milioane de persoane au venit să vadă Reichstag-ul împachetat, şi probabil, tot aşa, în minţile celor prezenţi s-au născut cinci milioane de explicaţii pentru ceea ce au văzut. (autor: Matei Vişniec)
“Mai rău ca moartea” – povestea
Am aflat de la artist despre intenția de a face această intervenție artistică monumentală așa că am zis că nu strică să documentez fotografic nașterea acestei idei noncomformiste. Încă din prima zi am fost prezent și am încercat să surprind diversele etape ale construcției.
Cu aparatul de fotografiat m-am descurcat, dar am rămas oarecum surprins în prima fază de reacțiile trecătorilor. De la simpla curiozitate umană cu intrebări de tipul “ce se face aici ?” până la “catalogări experte” de tipul “ce-i porcăria asta ?”. În a doua fază, după apariția unui articol pe caon.ro am avut ocazia să vad, în comentariile de pe Facebook, răutatea umană, autosuficiența și grobianismul în toată “splendoarea” lor. Aș putea să dau exemple concrete sau să încerc să le combat, dar sunt prea trist și dezamăgit de astfel de reacții.
Soclul monumentului arată deplorabil de mulți ani și nu i-am văzut pe acești apărători de conjunctură ai operei maestrului Constantin Lucaci legați cu lanțuri de monument și protestânt pentru reabilitare.
După comentariile postate pe Facebook în legătură cu această intervenție artistică monumentală (multe din ele lipsite de logică și de un minim bun simț), mă întreb, măcar așa, retoric, ce poate fi “Mai rău ca moartea” ???
Poate doar ignoranța în care unii își trăiesc viața alegând numai repere materiale, imediate, cum ar fi setea sau foamea și neacceptând că în afara de acestea mai poate exista și altceva ? Se pare că o mare parte din acei comentatori de pe FB nu au nici o legătură cu domeniul artelor și nu sunt capabili să înțeleagă mai nimic dintr-un demers artistic, mai ales că arta contemporană a cam ieșit din tipare. Alții sunt doar rău intenționați, obtuzi și închistați în vechile canoane neputând accepta că și exprimarea artistică s-a dezvoltat, a evoluat și s-a diversificat.
Imagini din primele zile în care pictorul Nicolae Comănescu a început intervenția artistică numită “Mai rău ca moartea”
Pentru cine încă nu a înțeles că în această intervenție artistică nu este vorba de frumusețea unor saci de nisip, puși peste SOCLUL unui monument, ci mai mult despre mesajul pe care artistul vrea să îl transmită, pun la dispoziție o explicație dintr-un articol de pe site-ul PropagArta:
“Acest demers este gândit ca o trimitere la disperarea unor oameni nevinovați, la puterea acestora de a îndura atrocități, dar, mai ales, ca o conștientizare a existenței unor fapte mai greu de asimilat și acceptat chiar și decât moartea în sine.”
Super postare, big like!