Informațiile despre ce este fășangul ne sunt dezvaluite de Erwin Josef Țigla prin Buletinul de presă al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“
Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz, în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă.
Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv, toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a fășangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul (o păpușă confecționată din paie și costumată cu haine de mărime adultă) sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Odată cu înmormântarea sau arderea fășangului, automat dispărea și distracția, voia bună…
Dar de fapt ce înseamnă făşangul?
Fășangul este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenușii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui. Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați.
Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Câmpie și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri. Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația organizează această manifestare, reușita ei consemnându-se în fiecare an de către mass-media scrisă și vorbită. Datorită pandemiei, în anii 2021 și 2022, balul nu a putut fi organizat. Anul acesta, balul de fășang se va organiza din nou, el desfășurându-se în ziua de 18 februarie, pentru a 31-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră organizează în perioada fășangului din fiecare an sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur, se servesc tăiței, se ascultă muzică, se dansează și se cântă, se ascultă scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează, de asemenea, an de an, în ultima zi a fășangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – sărbătoarea gogoșilor, și aceste ambele manifestări fiind întrerupte în ultimii doi ani datorită pandemiei.
Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 22 februarie. Până atunci, să ne bucurăm de aceste zile de Fășang 2023!
Făşangul prin parade ale mascatilor
Pe lângă tradiționalul bal de fășang de la Reșița și în alte localități cu etnici germani au loc diverse manifestări: baluri și mai ales parade ale măscaților care merg pe străzi și împart bucurie tuturor.
La Dognecea din 19 februarie și până în 21 februarie, Johann (păpușa de paie) și fășangii de etnie germană, cutreieră străzile localității, aducând voie bună din casă-n casă. Felicitări Lothar Nikolaus și Klaus Mihnea pentru că duceți tradiția mai departe !
Felicitări și familiei Kugler din Anina (Sonia și Florin) și tuturor celor care îi ajută la perpetuarea tradiției paradelor de Fășang din cartierul Celnic din Anina !
Multumim si felicitări pentru realizarea materialului.
Fasangul este o sarbatoare traditionala extrem de indragita de comunitatea germana din Caras-Severin si asa cum aflam din articolul de mai sus, pastrata si revigorata cu multa dragoste si responsabilitate de Asociatia Germana de Cultura si Educatie a Adultilor Resita. Este o perioada plina de distractie, obiceiuri, muzica si dansuri, dar si de respectarea traditiilor si a valorilor culturale. Sunt impresionante amintirile oamenilor in varsta despre aceasta sarbatoare incandescenta din perioada interbelica si cum a fost aceasta reluata si sarbatorita in toti acesti ani.