Poate aţi observat că în a doua bară de meniuri, cea cu categoriile, a apărut de ceva timp şi categoria Foto. În această categorie vor fi publicate articole care au legătura cu fotografia, adică articole despre aparatele fotografice, articole despre tehnica fotografică sau articole despre estetica fotografiei plus ştiri sau noutăţi din domeniul foto. Acesta este primul articol inclus în categoria “Foto” cu toate că am mai scris câte ceva despre aparatele foto şi fotografie pe vechiul blog. Imaginea reprezentativă a articolului este a unui aparat foto pe care l-am pus în wishlist … mai aştept puţin să văd cum mai evoluează preţurile, să mai citesc câteva review-uri şi poate ca voi alege 60D-ul 🙂 pentru ca pretul este muuult mai acceptabil.
Fotografia încotro ?
După 1990, odată cu apariţia aparatelor fotografice digitale, tot mai mulţi au intrat în posesia unui aparat foto şi astfel acest domeniu a devenit un “sport de mase” pentru ca nu mai era nevoie de laboratoare pline de tăvi cu soluţii. Cam tot în acea perioadă, dezvoltarea calculatoarelor, a mediilor de stocare şi ieftinirea acestora a facilitat accesul tot mai multor oameni spre fotografia digitală.
Producătorii de aparate foto au început goana după cât mai mulţi megapixeli la aparatele compacte, goana după cel mai mare zoom la aparatele de tip bridge, s-a dezvoltat şi categoria aparatelor DSLR (segmentându-se în trei direcţii: DSLR-uri pentru începători, pentru amatori entuziaşti şi pentru profesionişti), astfel că acum, conform statisticilor, 2 din 3 români au un aparat de fotografiat digital iar asta nu e rău deloc.
Odată cu apariţia telefoanelor mobile cu cameră foto, fotografia a luat un nou avânt iar acum se pare că numărul imaginilor realizate cu telefoane inteligente a început să depaşească numărul fotografiilor realizate cu aparate dedicate. O fi bine, o fi rău … nu ştiu dar aceasta e realitatea şi vrând, nevrând, trebuie să ţinem cont de ea.
Producătorii de telefoane mobile au început să pună camere tot mai performante ( Nokia Lumia 1020 cu senzor de 41 de megapixeli, cu un obiectiv produs de ZEISS, cu şase lentile fizice şi stabilizare optică a imaginii) iar Sony chiar începe să comercializeze mici obiective dotate şi cu senzor, procesor, WiFi şi chiar slot pentru card, numai bune de ataşat la camera foto a unui smartphone (DSC-QX10 şi DSC-QX100).
Nici producătorii de aparate fotografice nu s-au lăsat mai prejos, au început să încalce graniţele şi au dezvoltat aparate de fotografiat cu sistem de operare Android, împrumutat din domeniul telefoniei mobile – .
Cred că nu e departe momentul când, cu o singură clipire a genelor, ochelarii noştri (de soare sau de vedere) vor capta imaginea vazută şi o vom putea transmite aproape instantaneu unde vrem, indiferent dacă se vor numi Google Glass, iGlass sau altfel :).
Cei care încă vor avea “spânzurat” de gât un “mastodont” numit DSLR vor părea nişte dinozauri iar despre fotografia pe film se va mai vorbi doar în cărţile despre istoria fotografiei.
Din păcate se fac tot mai multe poze, relativ corecte tehnic, dar mai puţine fotografii artistice care să transmită o emoţie puternică privitorului şi asta pentru că educaţia în domeniul esteticii fotografiei încă nu poate ţine pasul cu avântul tehnologic.
Voi ce credeţi, spre ce se îndreaptă domeniul fotografiei, calitate sau cantitate ?
Depinde fiecare ce-si doreste, am vazut destule fotografii frumoase pe instagram facute cu mobile…am destule fotografii naspa facute cu camera mea, cred ca este necesar noroc plus profesionalismul fotografului pentru o fotografie de calitate.
Mai degraba profesionalismul pentru ca daca te bazezi doar pe noroc …
Acum când fotografia este accesibilă oricui, ba chiar (raportat la marea masă) la o calitate acceptabilă, probabil putem vorbi (dacă ne referim la direcţia spre care se îndreaptă fotografia) despre cantitate.
Totuşi, în temeni ceva mai pretenţioşi, activităţii ăsteia i se mai spune şi “artă fotografică”. Eh, iar acum dacă intervine termenul de artă este clar că direcţia ar trebui să fie calitatea (norocul, nu prea ştiu dacă are vreun rol sau poate dacă te axezi pe legile probabilităţii, până la urmă tot iese ceva artistic, problema se pune când şi după câte n-şpe mii de poze ratate).
Aşa cu spuneai în ultimul paragraf, multe poze sunt “corecte” tehnic vorbind, însă le lipseşte, zic eu, taman “sclipirea” care să le facă artistice (ştii cum e, până la urmă oricine poate să înveţe să sculpteze corect cu dalta într-un bloc de marmură, dar nu neapărat după aia va fi capabil să facă ceva similar lui Michelangelo).
Cu mobilul imortalizezi clipe de viata:haioase, interesante. Se numesc poze si le faci pentru tine, eventual pentru prieteni si le postezi pe facebook sau instagram. Astfel arati celor din jur ce ai mai facut tu, pe unde ai mai fost, ce ti-ai mai cumparat, cum te-ai mai strambat.
Cu DSLR-ul realizezi fotografii. Pui suflet, emotie, talent. Tii cont de reguli, te straduiesti sa-ti iasa cat mai bine. Te poti prezenta cu ele la expozitii, concursuri. Poti sa-ti deschizi un blog de nisa, blog fotografic. Lumea le admira, apreciaza, se inspira din ele, invata. Aici esti artistul dedicat, dincolo, la poze, esti omul care traieste si se bucura de viata.
Multumesc de vizita si de comentariu.
Tu ai segmentat foarte bine utilizarea diferitelor modalitati de a face o poza / fotografie dar multi nu sunt constienti de asta … si mai vin asa zisii “specialisti” care spun ca aplicatia XYZ te umple de talent.
Tehnica evoluează extrem de mult şi de repede. În câţiva ani, aproape toţi vor avea aparate DSLR, aşa cum s-a trecut de la aparatele cu film la cele digitale. Vom vedea fotografii reuşite la tot pasul. Până la urmă, e un lucru firesc. Şi mobilele sau tabletele sunt în stare de capturi reuşite (depinde de câtă tehnică dispun), aşa cum ai şi specificat în articol. E adevărat că nu toată lumea poate (sau vrea) să fie fotograf profesionist la fel cum nu toată lumea poate (sau vrea) să scrie poezie. Fotografiatul este o artă, presupune ore de instrucţie (fie şi autodidactică), timp, răbdare şi talent. Dar oricine, în ziua de azi, poate să realizeze fotografii bune datorită aparatelor foarte dotate. La fotografiile care-ţi taie respiraţia trebuie lucrat. Deocamdată. O să vină vremea când vom putea scoate calitate fără să ne intruim prea mult, printr-un simplu apăsat pe buton. Mi-amintesc când am început să lucrez cu Photoshop 7, cât mă chinuiam să realizez un efect, câte straturi, selecţii, măşti, canale foloseam, acum CS6 vine la pachet cu multe instrumente gata încorporate.
Vreau să prind vremea iGlass sau cum o să se numească ochelarii ăia, doar suntem ochelarişti şi vrem ce-i mai bun pt. ochii noştri, inclusiv să facem poze bune, nu?
Nu prea cred ca in cativa ani toti vor avea DSLR cu toate ca preturile la DSLR-urile, de generatie mai veche destinate amatorilor, au scazut mult dar sunt mari, grele si nu intotdeauna la indemana. Cred ca in viitor vom vedea tot mai multe poze / fotografii facute cu telefonul … nici macar cu aparate foto de tip compact.
Da, Petre, absolut de acord cu observaţiile tale legate de poze.
Tot mai puţini, dar vor mai exista fotografi care fac poze artistice,
se vor organiza în continuare expoziţii foto.
Așa cum s-a menționat și în comentariile de mai sus, și fotografiile realizate cu telefonul și cele realizate cu un aparat foto dedicat au audiența lor.
Cele realizate cu telefonul ne vor invada pentru că rezoluțiile și optica au devenit atât de bune încât permite publicarea lor pe web.
“Măcelul” urmează pe segmentul de aparate foto dedicate unde se va întâmpla ca pe piața de mobile (unde doi producători acumulează 95% din profitul industriei).
Calitatea fotografiilor va crește datorită cantității lor. Înainte vreme când te apucai să faci poze aveai la dispoziție 36 sau 24 de cadre pe un film care nu era tocmai ieftin, încercai sa dai tot ce era mai bun din tine dar constatai abia după câteva ore că unele cadre nu au ieșit conform așteptărilor. Acum e simplu. Faci click. Te uiți. Decizi: “save or delete”.
Cam asa se intampla cand fotograful se bazeaza mai mult pe noroc si mai putin pe vizualizarea cadrului inainte de apasarea pe declansator.
Primul digital compact l’am avut in 1999 daca imi amintesc bine. Era un HP C200 mare si greu, cu o revolutionara rezolutie de 1Mb. Bineinteles ca nemaifiind limitat de film si avand la dispozitie un card CF de 8Mb pe care il puteam descarca oricand am facut poze fara numar fara numar. In timp am vrut mai mult si pentru ca DSLR era doar vis pentru un amator, preturile fiind mai mult decat prohibitive, am trecut pe un bridge care m’a invatat sa fac diferenta intre fotografii si poze. 😉 Eu in aceste doua categorii am impartit suprinderea de imagini: fotografii si poze. Primele incearca sa transmita o emotie iar a doua categorie sa suprinda una … de aceia … chiar si dupa trecerea la DSLR, mi’am pastrat un compact (sapuniera) just for point and shoot. 😀
Telefoanele nu le inteleg … decat ca ceva ce ai la indemana cand ai nevoie … in rest … dinozaurul din mine vrea chiar si pozele sa fie cat de cat bune dincolo de megapixeli. 😀
Si telefonul poate reprezenta in unele situatii cel mai bun aparat foto … mai ales atunci cand nu ai alt aparat de fotografiat la indemana.
Corect … dar nu trebuie confundat cu o camera dedicata … in ciuda zecilor de megapixeli! 😀