SAMOILĂ MÂRZA, “Fotogrful Unirii”, în Anul Centenarului !

Pentru că 2018 este Anul Centenarului este foarte potrivit să ne amintim de SAMOILĂ MÂRZA,  cel care este supranumit, pe bună dreptate, “Fotograful Unirii”.

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia provinciile locuite de români s-au unit și au format statul modern România. Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței  în urma războiului din 1877-1878.

Despre semnificația istorică a anului 1918, despre ce a însemnat Marea Unire și despre cum se marchează acest moment istoric în România anului 2018  (dupa părerea unora comemorăm centenarul) găsiți suficiente informații în mediul online (trebuie doar să despărțiți cu grijă grâul de neghină).

Ideea acestui articol despre SAMOILĂ MÂRZA, “Fotogrful Unirii” mi-a venit atunci când o profesoară de la o scoală generală din Reșița m-a invitat să le vorbesc elevilor din clasa a V-a, în cadrul activităților din “Săptămâna altfel”, despre fotografie și istoria fotografiei. Pentru că tot e Anul Centenarului, pe lângă o scurtă prezentare despre istoria fotografiei am considerat util să le povestesc copiilor și câte ceva despre SAMOILĂ MÂRZA “Fotogrful Unirii”.

A urmat o altă prezentare a materialului despre SAMOILĂ MÂRZA “Fotogrful Unirii”, făcută la evenimentul “Unire în cuget și simțiri“, organizat de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin în cadrul Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, iar apoi acest articol a fost publicat și în revista “SCOALA CARAȘ-SEVERINEANĂ” editată de Casa Corpului Didactic din Caraș-Severin.

                            

Articolul despre SAMOILĂ MÂRZA, “Fotogrful Unirii” este un omagiu personal adus fotografului care ne-a lăsat amintire cele câteva clișee de la Marea Adunare Nationala din Alba Iulia, din ziua de 1 Decembrie 1918.

SAMOILĂ MÂRZA – Fotograful Unirii

S-a născut în satul Galtiu, în data de 18 septembrie 1886,  localitate aflată la 11 kilometri de Alba Iulia. Și-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu, dar n-a apucat să profeseze prea mult, întrucât a început Primul Război Mondial, iar tânărul Samoilă Mârza  a fost mobilizat şi trimis pe front, ca militar în armata austro-ungară. Mai bine de trei ani, a fost în serviciul topografic şi fotografic al armatei.

Sfârşitul primei conflagraţii mondiale îl găseşte la Trieste, pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena, unde face trei clişee fotografice care surprind sfinţirea într-o cazarmă militară a primului steag tricolor al Consiliului Naţional Militar Român.

A ajuns în satul natal, Galtiu, înainte cu patru zile de Marea Adunare de la Alba Iulia. În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, şi-a pus pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă şi s-a alăturat delegaţiei din satul său. Înainte de a pleca spre Alba Iulia, a făcut fotografii cu delegația din satul natal.

SAMOILĂ MÂRZA a ajuns în oraşul în care s-a consfinţit Unirea în jurul orei 11.00, dar tânărul de 32 de ani nu a reuşit să intre în Sala Unirii, întrucât nu deţinea un „credenţional“, un permis de acces. Autorităţile vremii angajaseră un fotograf german din Alba Iulia, Arthur Bach, care însă, din motive doar de el știute, nu s-a mai prezentat. Ca urmare, nu există nici o imagine din Sala Unirii, unde au avut loc dezbaterile delegaţilor.

Imaginea evenimentelor de acum 100 de ani este comprimată în „trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale”.

 

Momentele imortalizate de SAMOILĂ MÂRZA la Alba Iulia sunt cuprinse în cărţile de istorie, iar un set de fotografii, în tratatul de pace de la Trianon şi Versailles, fiindcă, după Unire, în 1919, a făcut un album intitulat «Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia în chipuri».

Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre şi dincolo de graniţele ţării, Samoilă Mârza nu s-a îmbogățit din acele clișee și nici din faptul că, într-o perioadă, a fost fotograf al curții  imperiale din Viena, iar apoi a primit titlul de “furnizor al curţii regale” de la București.

SAMOILĂ MÂRZA – Fotograful Unirii – sărăcie și demnitate

Finalul vieții l-a trăit cu demnitate, dar în mare sărăcie și asta pentru că, Curtea Regala i-a dat doar un titlu onorific fără al dubla și cu comenzi fotografice, iar regimul comunist, venit la putere în Romania după cel de-al doi-lea război mondial, i-a recunoscut meritele doar după moarte.

Din cauza sărăciei SAMOILĂ MÂRZA a fost nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase alte evenimente istorice importante. Din păcate aceste plăci de sticlă n-au ajuns în muzee ci au fost cumpărate pentru fabricarea unor oglinzi.

În cursul anului 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere chiar de la SAMOILĂ MÂRZA aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918 şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Se pare ca SAMOILĂ MÂRZA a folosit acel aparat cu placi de sticla aproximativ 50 de ani.

SAMOILĂ MÂRZA a murit în 19 decembrie 1967.  “Recunoștința” semenilor a mers atât de departe încât rămăşiţele lui Samoilă Mârza, aflate în cimitirul din Alba Iulia, au fost pe punctul de a fi exhumate de administrația cimitirul pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci. Mormântul a fost salvat de istoricii de la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Pe monumentul funerar, pe lângă o fotografie cu Samoilă Mârza, se află și una din imaginile de la Marea Unire din 1918.

În viitorul nu prea îndepărtat sper ca un nou material, de această dată despre Carol Popp de Szathmári – primul fotograf de război din lume, să fie publicat într-o altă revistă culturală din Banatul Montan.

Informațiile și fotografiile din acest articol sunt culese din mediul online, din diferite alte materiale publicate de-a lungul timpului, cu și despre SAMOILĂ MÂRZA.