Râul Nera se află în prag de distrugere !

Râul Nera curge frumos de la izvorul din sud-vestul vârfului Piatra Goznei (Nera-Nergana) din Munţii Semenicului până la vărsarea în Dunăre, loc unde formează o mini-delta numită Balta Nera. În curgerea lui, uneori lină, alteori tumultoasă, Râul Nera trece prin Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei, taie muntii Aninei şi ai Almăjului formând undele dintre cele mai lungi chei din ţară (22km – cuprinse în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa) şi îşi termină călătoria de 131 km. în apropierea localităţii Baziaş unindu-şi apele cu ale Dunării în Rezervaţia Balta Nerei din Parcul Natural Porţile de Fier.

Aş putea să scriu destul de mult despre potenţialul piscicol pe care Râul Nera îl are, despre clenii de peste 1 kg, despre ştiucile  de 3 – 5 kg sau despre mrene de 2-3 kg, ca să nu mai zic că este râul în care scobarii sunt încă din belşug făcând deliciul pescarilor mai ales în perioada de iarnă, atunci când alţi peşti paşnici nu se prea pescuiesc, dar mă opresc aici amintind doar că înspre vărsare Râul Nera formează pe anumite porţiuni şi graniţa cu Serbia.

Râul Nera – cine îl vrea distrus ?

Pe scurt cam acesta-i Râul Nera, râu care acum este în prag de distrugere pentru că nişte “băieţi deştepţi” vor să facă microhidrocentrale pe cursul superior şi mijlociu. Pentru că legea îi obligă aceştia, împreună cu Agenţia de Protecţie a Mediului, organizează o dezbaterea publică în data de 16 februarie 2016 în Comuna Prigor … pentru că în extravilanul acelei comune se doreşte construirea unei microhidrocentrale. Sunt sigur că la respectiva dezbatere publică reprezentanţii firmelor interesate de construirea de microcentrale pe Râul Nera vor încerca să îmbrobodească localnicii cu avantajele economice, cu locurile de muncă pe care aceste “investiţii” le vor crea uitând să amintească despre dezastrul ecologic pe care construirea microhidrocentralelor îl produce.

De ce nu e bine să se construiască aceste microhidrocentrale (chiar dacă produc aşa zisa energie “verde”) putem să ne informăm dintr-un material de pe site-ul râurileromaniei.ro.

Microhidrocentralele afecteaza semnificativ ecosistemele raurilor şi produc distrugeri ireversibile. Un curs de apa indiguit, barat sau captat işi pierde foarte multe dintre caracteristicile initiale şi nu mai poate fi niciodata comparat cu un rau natural care deţine habitate sanatoase şi ecosisteme functionale.

Microhidrocentralele produc efecte atat in amonte, cat si in aval. In amonte, prin schimbarea regimului de curgere si a ratei de sedimentare, apar acumulari de mal ce schimba structura faunei, prin inlocuirea celei adaptate la curgerea apei cu una specifica apelor domoale sau statatoare; in aval, prin reducerea debitelor, provoaca secarea baltilor temporare – habitate esentiale de reproducere pentru broaste si tritoni – si, in unele situatii, chiar la secarea albiilor.

Sper ca Federaţia Coaliţia Natura 2000 şi WWF România să se implice şi în acest caz aşa cum au făcut şi în cazul Râului Alb din Munţii Retezat şi să reuşească să determine Agenţia de Protecţie a Mediului să nu acorde aviz de mediu pentru microhidrocentrale de pe Râul Nera şi mai sper că noul şef de la APM Caraş-Severin, Corina-Neli Pricope, nu a fost detaşată tocmai pentru a pune umarul la dezastrul ecologic care se pregăteşte pentru Râul Nera.

Pe lângă Natura 200 şi WWF sper ca şi cei care au pensiunii turistice pe cursul râului Nera (pensiunea Cheile Nerei sau pensiunea Rocker’s Inn) şi care organizează excursii prin Cheile Nerei şi rafting pe Râul Nera să se mobilizeze şi să particpe la această dezbatere publică pentru că şi ei vor avea mult de pierdut dacă se vor construi microhidrocentrale pe Râul Nera. De pierdut vor avea şi pescarii aşa că mă aştept ca şi organizaţiile de pescari din judeţul Caras-Severin să meargă acolo şi să-şi prezinte poziţia în legătură cu microhidrocentralele de pe Râul Nera.