Mai promovăm turismul local ?

Mai promovăm turismul local ? Această întrebare a început să se învârtă prin tărtăcuţa proprie şi personală după ce am citit articolul lui Alex Damian. Pe Alex l-am cunoscut / întâlnit la Enjoy HD şi de atunci îl citesc, dar mai ales îl urmăresc ca să văd ce imagini mai publică pe Instagram.

De ce dracu te-ai duce pe un drum unde ai toate șansele să-ți rupi mașina în două, să-ți pierzi timpul, să n-ai nici semnal la mobil, să ajungi la o pensiune unde vezi 4 antene Romtelecom Dolce dar nici una nu-i în stare să-ți ofere internet, să se audă de la parter muzică lăutărească non-stop și să nu știi niciodată dacă o să ai ce să mănânci pentru că guess what, nu e nici un magazin pe o rază de 30 de km. Well, poate pentru că…

Până la urmă concluzia articolului scris de Alex e una optimistă, dar parcă e tot mai greu să te mobilizezi să scrii despre turismul local, doar din patriotism şi din mândrie locală, atunci  când vezi cum unii cheltuie banii cam aiurea. Sâmbătă 14 iunie, am fost la un eveniment desfăşurat la Sasca Română, despre care am scris aici. Din perspectiva mea de simplu spectator, evenimentul a fost reuşit şi bine organizat, dar nu despre eveniment vreau să scriu acum.

Mai promovăm turismul local ?

Pe drumul până la Sasca Română am văzut câteva “chestii” care mi-au displăcut profund. Chestii care au costat bani (şi nu puţini) …  În comuna Racăşdia o clădire nouă, mare, cu geamuri termopan, cu instalaţie de aer condiţionat, cu terasă pietruită în faţă şi cu o “firmă” cât “jumătate” din faţadă – “Centru de informare turistică” – chestie benefica in teorie pentru a promova turismul local, dar din pacate cladirea era inchisa. La câţiva kilometri, la o intersecţie din apropierea comunei Ciuchici, o altă clădire (încă neterminată) tot pentru a promova turismul local, doar că mai mare şi mai urâtă 🙂 .

Banuiesc că au fost făcute prin ceva programe cu finanţare europeană, dar stau şi mă întreb: Oare comunele respective vor avea bani să angajeze personal pregătit pentru a oferi respectivele informaţii turistice ? Pentru că, stând strâmb şi judecând drept, ar cam fi nevoie de două persoane pentru a avea deschis un astfel de centru toată ziua – să zicem de la 7 la 15 şi de la 15 la 23, că doar nu o să fie informaţiile disponibile doar între 10 şi 18 pentru a putea rezolva treaba doar cu o persoană care să aibă timp suficient şi pentru treburile gospodăreşti (că doar va fi nepoată de primar, sau consilier local şi va obţine postul printr-un serios “concurs” … de împrejurări).

Apoi aceste două persoane trebuie să cunoască cel puţin o limbă străină, să aibă abilităţi de comunicare şi cunoştinţe solide despre obiectivele turistice din apropiere şi cam ştim ce mari posibilităţi financiare au comunele pentru a plăti astfel de angajaţi aşa că viitorul acelor clădiri mi se pare destul de trist.

Cei care au făcut proiecte pentru semnalizarea obiectivelor turistice şi au reuşit să obţină finanţarea, au cam făcut fiecare ce a vrut – conform proiectului 🙂 – fără să existe o gândire sau viziune unitară la nivel de judeţ, aşa că putem vedea la câte o intersecţie 3 -4 tipuri de indicatoare care arată cam aceeaşi chestie, dar sînt realizate în moduri diferite … fiecare după câţi bani a obţinut, necontând faptul că peste un an sau doi vor fi ilizibile.

Nici în Reşiţa nu stăm mai bine cu informarea turistică pentru a promova turismul local pentru că celebrele infochioscuri sînt mai mult nefuncţionale cu toate că proiectul prin care au fost făcute a avut finanţare de aproape 500.000 euro (după cum ne anunţă inscripţiile de pe ele … afise care ne mai anunta si cine a fost primar atunci cand a fost finalizat respectivul proiect de parca asta era cea mai importanta chestie).

În schimb drumul de acces spre zonele turistice (de exemplu cel spre Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa) nu se prea modernizeaza, nu se prea întreţine, ba mai mult, se mai şi îngustează că doar n-or veni atâţia turişti încât să nu mai încapă pe şosea.

Nu ştiu cum e viaţa de zi cu zi în judeţul Hunedoara, dar din partea oficialităţurilor (şi chiar din partea unor oameni de afaceri locali) am văzut că există o deschidere mult mai mare pentru a promova turismul local. Am văzut în HD cel puţin două acţiuni pe an, acţiuni la care au participat bloggeri, fotografi, instagrameri, oameni care au scris, unul sau mai multe articole despre obiectivele din judeţ, au fotografiat şi au publicat pe reţelele de socializare imagini cu obiectivele vizitate … acţiuni care sânt sigur ca n-au costat cât infochioşcurile din Reşiţa, dar au avut un impact de o mie de ori mai mare în a promova turismul din acea zonă.

UPDATE – M-am documentat puţin şi … bib … bip … bip … peste 40 centre x 200.000 Euro bucata … aproximativ 8 milioane de euro vor fi inghiţiţi de nişte clădiri care nu prea cred că vor funcţiona iar dacă vor funcţiona efectul lor asupra dezvoltării turismului în Caraş-Severin va fi ca o frecţie cu “Diana” la un picior de lemn, dar nu contează pentru ca vom raporta fericiţi ca am accesat fondurile europene 🙁 . 

„Felicit Caraş-Severinul pentru că toţi primarii din mediul rural se implică în atragerea fondurilor europene. În momentul de faţă aveţi peste 40 de primării care au contracte pe centre de informare turistică, iar alte câteva proiecte, depuse la sediul agenţiei noastre, îşi aşteaptă finanţarea.” – a declarat in 2011 pentru caon.ro, directorul Centrului Regional pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Timiş, Florin Nedelcu.

• Oare câte din cele peste 40 astfel de centre sînt gata şi FUNCŢIONEAZĂ ?
• Aţi plăti 200.000 de Euro pentru o astfel de construcţie ?

Dar hai să las bombăneala şi să promovez puţin turismul local invitându-vă în Banatul de Munte ca să vizitaţi celebra Cascadă Bigăr, dar să nu uit – Nu veniţi mai mult de două maşini odată pentru că n-aveţi unde parca … până când se va face vreun proiect pentru parcare (care eventual o să coste vreo 2 milioane de euro şi se va termina în vreo 10 ani).

Update 2015 – Între timp la Cascada Bigăr avem şi parcare chiar dacă e la 4-500 de metri de cascadă şi unii “turişti” consideră că e prea mare efortul de a se deplasa “per pedes apostolorum” până la cascadă.