Bran, zona turistică şi locurile cu monumentele istorice asociate cu Vlad Ţepeş şi Dracula, sînt faimoase încă de pe vremea cronicilor săseşti, slavone şi româneşti, dar mai ales datorită lui Bram Stoker, care şi-a condimentat cartea cu descrierea multor localităţi reale care pot fi vizitate şi în prezent, deşi Stocker nu a vizitat niciodată plaiurile româneşti, nici orașul medieval Sighişoara, nici Palatul Curtea Veche din Bucureşti, nici Mănăstirea Snagov, unde, potrivit legendei, sînt îngropate rămăşiţele pământeşti ale domnitorului, nici ruinele cetăţii Poienari, considerată a fi castelul autentic al lui Vlad Țepeş , nici satul Arefu, unde legendele care au inspirat personajul supranatural al contelui Dracula dăinuie şi azi, nici oraşul Braşov, teatrul de război cu negustorii germani, şi, bineînţeles, nici Castelul Bran.
Pornind de la Bucureşti pentru a ajunge la Braşov şi apoi la Bran există două posibilităţi, fie pe şoseaua 73 A (Pârâul Rece-Râșnov) ce se bifurcă din Drumul European 1 înainte de intrarea în Predeal, fie de la Braşov, pe DN 73. Din Braşov sînt curse de autobuze spre Râşnov, Bran şi Moeciu, iar la Bran se ajunge într-o oră, străbătându-se lungul văilor cu priveliști alpine deosebit de frumoase , mărginite de păduri dese şi misterioase , izvor de imaginaţie pentru numeroase legende şi mituri care au îmbogăţit folclorul românesc. Se ştie că Sotker a studiat mai mulţi ani folclorul european şi mitologia legată de vampiri. În satele din apropiere de Bran circulă credinţa în existența duhurilor rele, a strigoilor, un fel de fantome, care ziua erau oameni cu viaţă normală, însă noaptea deveneau duhuri care bântuiau satele, chinuind oamenii. Strigoii acţionează de la miezul nopţii până la cântatul cocoşilor, când puterea lor de a chinui oamenii începea să slăbească. Personajul lui Dracula, care străbate veacurile, multiplicându-şi misterul şi victimele, provine din aceste mituri locale.
Legendele circulau în folclorul transilvan de secole când scriitorul Bram Stocker a transformat mitul într-o poveste nemuritoare, de la prima sa publicare din 1897. Contele Dracula, personajul fictiv din roman, a fost inspirat de una dintre cele mai reprezentative personalităţi din istoria românilor, Vlad Ţepeş, domnitorul Valahiei în mai multe rânduri din 1456 până în 1462.
Arhitectura gotică, barocă şi renascentistă a Braşovului, care emană ambianţă medievală autentică şi azi, aici fiind realizate filme de epocă, se continuă la Castelul Bran, mai bine cunoscut sub numele de Castelul lui Dracula, datorită labirinturilor misterioase create de coridoarele şi camerele sale secrete, ce ar putea ascunde uşor un vampir uitat în unghere sub blestemul nemuririi, după cum spune însuşi Bram Stoker. Palatul a fost construit pe marginea Pasului Bran, iar în secolul al XVIII-lea a fost fortăreaţa grănicerilor austrieci. În 1836, Castelul Bran devine graniţă oficială, iar rolul său în apărare nu mai e prioritar.În 1920, Consiliul Oraşului Braşov a donat acest castel Reginei Maria, fiind proprietatea familiei regale până în 1947, după care devine muzeu.
În ceea ce-l privește pe Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti, acesta are legătură cu Castelul Bran, aici fiind sediul vămilor, unde se colectau taxele de la comercianţii germani care îşi desfăşurau activitatea în Braşov şi împotriva cărora Vlad Ţepeş a întreprins mai multe campanii de pedepsire. Relaţia lui Vlad Ţepeş cu cei de la Bran nu era prea cordială, aceştia fiind reprezentanţii Cetăţii Braşovului, ostilă domnitorului. Nu se ştie şi nu există documente să ateste dacă Vlad Ţepeş ar fi fost încarcerat la Castelul Bran. Totuşi, în toamna anului 1462, după ce armata regelui Matei Corvin l-a prins pe Vlad Ţepeş în apropiere de Rucăr, se pare că domnitorul a fost dus la Castelul Bran, unde a stat circa două luni, de unde a fost dus în detenţie în Fortăreaţa din Vişegrad.
Vrăjiţi de peisajul legendar plin de aroma miturilor carpatine, vizitatorii Castelului Bran ar trebui să facă deosebire între realitatea istorică privind zona Bran şi personajul contelui Dracula creat de Stoker în romanul său. Oricât ar fi de fascinant şi notoriu, Dracula există doar în imaginaţia scriitorului, fiind o creaţie provenită din fantezia universală şi cultura populară privind supranaturalul.
Cazare în zona turistică Bran
Dacă ajungeţi în zona turistică Bran nu ezitaţi să căutaţi Complexul Wolf şi veţi avea o surpriză placută. Acest articol nu este advertorial şi recomandarea o fac doar prin prisma experienţei plăcute pe care am avut-o la acest complex atunci când am participat la FOTOGENICA 2013. Am spus şi atunci, o spun şi acum: ambient plăcut, personal amabil, o mulţime de dotări – sală de conferinţe, piscină, saună, bowling, biliard, supermarket, internet Wireless, parcare maaare şi păzită … cu o singură observaţie – dacă sînteti la dietă mai bine ocoliţi Taverna Lupilor, restaurantul complexului Wolf. 🙂
sunt locuri ceva mai bune în bran decât wolf-ul… și s-au ridicat locuri mai frumoase în jurul brașovului, de pildă râșnovul, cu glăjăria și valea cărbunării, cea din urmă cunoscută mai ales pentru săriturile cu schiurile, proba mondială feminină găzduită recent. 🙂
când mai vii în zonă, neapărat, te rog, dă un semn… să ne vedem. până atunci, mulțumim de promovare. 🙂
N-am zis ca nu sunt si alte locuri bune, dar daca nu le cunosc nu am cum sa le scriu despre ele. La Wolf am stat 3 zile anul trecut in iunie si mi-a placut.
In articolele din categoria “Turistice” scriu impresii subiectiv-obiective 🙂 de prin excursiile şi călătoriile pe care le-am făcut sau le voi face prin România şi nu numai.