Semeringul Bănățean

Semeringul Bănățean sau calea ferată Oraviţa – Anina

Scurt istoric

Calea ferată care leagă Oraviţa de Anina, inaugurată în 15 Decembrie 1863,  este prima cale ferată montană, de ecartament normal, de pe teritoriul României şi asta chiar dacă atunci când a fost construită şi dată în exploatare, Banatul aparţinea de imperiul Austro-Ungar. Am subliniat cuvântul montană pentru că au fost şi alte căi ferate construite şi date în folosinţă dar care nu se încadrau la specificul montan – cum este calea ferată Oraviţa – Bazias, cu o lungime de 62,5 km, realizată încă din anii 1847-1854.

Această porţiune de cale ferată care strabate Munţii Aninei, este supranumită “Semeringul bănăţean” pentru că are destul de multe asemănări cu calea ferată “Semering” din Austria (construită între anii 1845-1854 cu o lungime totală de 40 Km între Glognitz şi Mürzuschlag, pe o diferenţă de nivel de 388 m). De-a lungul traseului Oraviţa-Anina, în lungime de 33,4 km sînt 7 gări, 14 tuneluri ( cu o lungime totală de 2084 m) şi 10 viaducte (cu o lungime totală de 843 m). Diferenţa de nivel este de 340 m. Cel mai lung tunel este de 660 m în zona Gârlişte iar cel mai înalt viaduct are 37  m, este în zona Jitin şi cred că e unul din cele mai înalte viaducte de cale ferată de la noi din ţară.

Ca să vă faceţi o mică idee despre cum arată peisajul de pe traseul liniei ferate Oraviţa-Anina puteţi urmări  câteva imagini adunate într-un montaj de 3 min. Filmările au fost făcute de către foştii mei colegi de la TV Terra Sat Reşiţa,  Ovid Teodoriu şi Doru Marcu iar muzica este o compoziţie a unui alt coleg – Dacian Iucu. Dacă aveţi ceva mai mult timp puteţi viziona aprox. 25 min. din cele doua ore în care se parcurge traseul, urmând acest link –  Traseu Anina-Oravita iar pentru cine vrea să afle mai multe detalii tehnice şi istorice despre această linie ferată montană,  poate citi un articol mai amplu şi foarte bine documentat: Calea Ferată Oraviţa – Anina.

Despre prezentul Semeringului Bănățean

Această rută este administrată de Regionala de Căi Ferate Timişoara, împreună cu operatorul de transport feroviar călători: CFR Călători dar de când minele de la Anina au fost închise se pare că pentru CFR nu mai este rentabilă aşa că de câţiva ani se străduiesc să o închidă, să o declare inoperabilă, să o concesioneze sau să o închirieze şi asta cu toate că din anul 2004, Semeringul Bănățean a fost clasat ca monument istoric de interes general, grupa A, având codul în Lista Monumentelor Istorice 2004 CS-II-a-A-10949.02.

În acest an, în luna Septembrie, primăria Anina a organizat câteva manifestări dedicate aniversării a 150 de ani de la inaugurarea acestui tronson de cale ferată montană. Aveţi aici câteva imagini cu traseul şi cu participanţii la excursia cu trenul, precum şi o ştire despre aceste manifestări. Aţi văzut ce frumos vorbea în ştire reprezentantul CFR-ului ? … iar la câteva zile după acele manifestări CFR-ul a organizat o noua licitaţie publică cu strigare la Bursa Română de Mărfuri, pentru a găsi pe cineva dispus să închirieze pe 4 ani acest traseu.

Dragă CFR, ştiu că economic această linie de cale ferată montană nu mai este rentabilă dar istoria şi cultura nu au adus niciodată, cel puţin în România, prea mulţi bani. În loc să cumpăraţi şuruburi, şaibe şi piuliţe la preţuri de diamante, mai bine aţi face mecenat şi v-aţi strădui să o menţineţi în funcţiune şi să vă mândriţi că aveţi în patrimoniu “Semeringul Bănățean”, această linie ferată montană care pe lângă faptul că este un monument de inginerie feroviară mai străbate şi un traseu de o neasemuită frumuseţe. 

 În mod paradoxal, Societatea Feroviara de Turism “S.F.T . – C.F.R .” SA, creată tocmai pentru exploatarea unor astfel de linii istorice cu potenţial turistic, nu a utilizat acest traseu, cel mai spectaculos şi valoros din ţară.

Sper totuşi ca această linie montană de cale ferată să nu intre în conservare sau să se închidă şi să aibe soarta liniei ferate cu cremalieră, Bouţari – Subcetate , dispărută în întregime dupa ce onor CFR-ul a decis închiderea acesteia în data de 1 noiembrie 2010 iar “binevoitorii” au avut grijă să fure tot ce era metal sau material de construcţie.

Am început să scriu acest articol pentru că am participat la o audiere/dezbatere publică organizată de grupul de iniţiativă al “Asociaţiei Pro Banatul de Munte”, dezbatere la finalul căreia am fost puţin dezamăgit de depoziţiile prezentate. Majoritatea depoziţiilor au făcut referire la istoricul Semeringului Bănățean de parca cei care ne-am adunat acolo nu ştiam nimic despre istoria şi importanţa liniei ferate Oraviţa-Anina. Poate că dezamăgirea mea s-a datorat faptului că vorbitorii au avut doar 3 minute la dispoziţie aşa că fiecare a cam făcut câte o mică sinteză a depoziţiei scrise şi depuse la organizatorii evenimentului.

După uşoara dezamăgire de la audierea publică am aşteptat până când Comisia de experţi a audierii publice (stabilită de către cei de la “Pro Banatul de Munte”),  a studiat depoziţiile în întregime şi a redactat raportul sinteză (care poate fi lecturat în întregime pe site-ul semeringul bănăţean)  iar acum, după citirea raportului final am câteva mici observaţii …

Raportul sinteză al audierii publice va fi înaintat decidenţilor politici împreună cu cele peste 7000 semnături în favoarea reabilitării şi reintroducerii în circuitul economic a Semeringului Bănăţean.

Raportul este amplu (are 9 pagini) şi dacă nu va fi făcut un rezumat scurt şi concis, nu cred că va avea impactul scontat pentru că “decidenţii politici” şi bugetarii nu prea au timp să citească documente aşa lungi mai ales dacă nu sînt nişte “capodopere” ale şefilor direcţi.

Şi încă o observaţie – Linia ferată are două capete dar eu personal n-am prea văzut decât implicarea şi zbaterea primarului din Anina. Sper ca parlamentarii din Caraş-Severin, indiferent de culoarea politică, să pună puţin umărul acolo unde trebuie şi să facă un pic de lobby pentru ca linia ferată Oraviţa-Anina să nu fie abandonată, mai ales că ,acum şi pe acest subiect, au tot sprijinul din partea societăţii civile şi a mass mediei locale.

 Linia ferată Anina – Oraviţa aflată încă în stare de funcţionare este în sine un punct de atracţie unic. Ea poate fi ultima verigă funcţională a unui complex industrial grandios transformat în cel mai mare muzeu de istorie industrială la scara 1:1 din România.

De obicei vara, chiar şi fără niciun fel de promovare, încă mai vin turişti din Austria şi Germania pentru a parcurge acest minunat traseu şi pentru a admira acest vechi monument de inginerie feroviară … păcat că în afară de plimbarea cu trenul oferta turistică este ca şi inexistentă. Recomand parcurgerea  cu trenul a traseului Semeringului Bănăţean în perioada de toamnă, în lunile Septembrie şi Octombrie, pentru că frumuseţea peisajului îţi taie efectiv respiraţia.

 sursă imagini