Hagia Sophia (din greacă de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”) este un monument istoric și arhitectonic aflat în Istanbul. Construită în forma prezentă de către împăratul Iustinian, biserica a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol până în 1453, când a fost transformată în moschee – cam asta aflam rapid de pe wikipedia.
În anul 1935 un vremelnic conducator, fauritor al Turciei moderne, președintele Mustafa Kemal Atatürk pentru a tăia puțin macaroana fundamentaliștilor religioși a decis să transforme Hagia Sophia în muzeu, decizie aplaudată rapid de “toată creștinătatea”.
Acum, în anul de grație 2020, un alt vremelnic conducător al Turciei, președintele Recep Tayyip Erdogan a făcut o manevră politicianistă și a decis “dezmuzeirea” basilicii Hagia Sofia și revenirea ei la statutul de moscheie, manevră acoperită legal printr-o decizie a unei instanțe turcești care a constatat că Atatürk a transformat ilegal moscheia în muzeu așa că Erdogan a semnat pe 10 iulie revenirea la statutul de moscheie.
Încă de prin 2005 (adică de acum 15 ani) mai multe organizații turcești au sesizat de mai multe ori justiția și au cerut revenirea Hagiei Sofia la statutul de moscheie. Întâmplător, sau nu, acum sub “domnia” președintelui Recep Tayyip Erdogan, cea mai înaltă înstanță administrativă a Turciei a revocat statutul de muzeu și imediat președintele a semnat decretul de revenire la statutul de moscheie.
Hagia Sofia – reacții internaționale
Bineînțeles că Biserica Ortodoxă din Grecia, Biserica Ortodoxădin Rusia și Patriarhia Română s-au făcut că se trezesc după ce totul era “ștampilat și parafat”.
SUA s-au declarat „dezamăgite” vineri de schimbarea statutului de muzeu al fostei catedrale Sfânta Sofia din Istanbul în cel de moschee, cerând autorităţilor turce să garanteze accesul egal pentru toţi vizitatorii, relatează Agerpres, care citează AFP.
UNESCO a anunţat vineri că ″regretă profund″ decizia autorităţilor turce, ″luată fără un dialog prealabil″, de a ″modifica statutul’′ fostei catedrale Sfânta Sofia, aflată în patrimoniul mondial al organizaţiei ONU … că doar 15 ani n-au avut timp să dialogheze și au fost luați pe nepregătite așa cum ne ia pe noi iarna în fiecare an.
Papa Francisc s-a declarat, duminică, „foarte afectat” de convertirea în moschee decisă de Turcia în privinţa fostei bazilici Hagia Sofia, la capătul rugăciunii Angelus. “Gândul meu se îndreaptă către Istanbul, mă gândesc la Sfânta Sofia. Sunt foarte afectat”, a spus Suveranul pontif citat de catre AFP.
Biserica ordodoxă greacă, poate și pe fondul neințelegirilor mai noi sau mai vechi cu Turcia, a fost cea mai vehementă: “Ministrul grec al culturii, Lina Mendoni, a declarat că acțiunea Turciei reprezintă o „provocare deschisă” pentru întreaga lume civilizată”. “Naţionalismul de care face dovadă preşedintele (turc Recep Tayyip) Erdogan duce ţara sa cu şase secole înapoi”, a apreciat ea.
Biserica Ortodoxă rusă a anunțat printr-un comunicat că regretă decizia instanței turce de a anula statutul de muzeu al Sfintei Sofia, exprimându-și îngrijorarea că decizia ar putea crea diviziuni și mai mari între credincioși. A se observa diferența de ton – își exprimă îngrijorarea – că dacă aveau acceptul țarului Rusiei sunt sigur că altul ar fi fost tonul mesajului. Oficial poziția Rusiei nu lasă loc de nici o interpretare:
La nivel diplomatic, Federația Rusă, care de-a lungul timpului încă din perioada țaristă s-a erijat în continuatoarea Romei, preluând după prăbușirea Imperiului Roman (476 d.Hr.) și a Constantinopolului (1453 d.Hr.) conceptul de a Treia Romă, a transmis că problema catedralei Sfânta Sofia din vechiul Constantinopol, locul unde împărații biznatini erau încoronați, este o „afacere internă” a Turciei.
Serghei Verşinin, adjunctul şefului diplomaţiei ruse, ministrul de Externe Serghei Lavrov, citat de The Moscow Times, a transmis în problema Hagiei Sofia: „Considerăm că e o afacere internă a Turciei și nici noi, nici alții, nu ar trebui să ne amestecăm”.
Din partea Patriarhiei române am găsit doar poziția anterioară datei de 10 iulie:
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu. Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
Doar că Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului, nu are nici un pic de influență în Turcia lui Erdogan și stă cuminte în banca lui ca să nu-l mazilească sultanul, așa că nu prea văd rostul scrisorii – poate doar pentru a impresiona “turma” locală.
Să nu uităm că în decursul istoriei și creștinătatea care se dă acum îngrijorată și-a cam “făcut de cap” cu Hagia Sofia.
În anul 1204 catedrala Sfânta Sofia a fost jefuită sălbatic de nobilii creștini apuseni participanți la Cruciada a patra. Jaful a durat trei zile, timp în care locașul a fost golit de icoane prețioase încadrate de aur, argint și pietre prețioase, de candelabre din argint și aur, de cruci încrustate și ele cu pietre prețioase și de alte relicve rare. Patriarhul Joannes Kamateros a fugit în exil. În locul acestuia ocupanții apuseni l-au ales pe clericul venețian Tommaso Morosini în scaunul de patriarh de Constantinopol, alegere făcută fără acordul papei Inocențiu al III-lea. Inițial papa s-a opus recunoașterii lui Morosini ca patriarh de Constantinopol, însă în anul 1205 a fost nevoit să accepte acest fapt împlinit.
Hagia Sofia – considerații personale
Lăsând la o parte sentimentalismele ieftine “afacerea” Hagia Sofia a fost tranșată, prin puterea armelor de sultanul Mahomed al II-lea, în 1453, adică acum 567 de ani. A fost transformată în moscheie și a funcționat ca moscheie 484 de ani. Când am vizitat ultima dată Istambulul în jurul celebrei bazilici bizantine mirosea a veceu public pentru că “turcul” obișnuit nu prea avea respect pentru acel muzeu al “păgânismului” și asta cu toate că Hagia Sofia (după transformările suferite în decursul a 484 de ani) seamănă mai mult cu o moscheie decât cu o biserică ortodoxă. De fapt nici hoardele de turiști europeni sau asiatici, veniți doar să mai bifeze un obiectiv de pe listă, nu acordau un prea mare respect muzeului Hagia Sofia.
Sper doar că acum cu revenirea la statutul de moscheie Hagia Sofia să fie mai ingrijită și să poată fi vizitată încă mulți ani de acum inainte pentru că este un important monument de arhitectură și la vremea când a fost construită a fost considerată un fel de minune a lumii moderne.
Ce nu prea înțeleg sunt reacțiile unor bisericoși mărunți de pe la noi (spun bisericosi pentru că între biserică, religie și credință sunt diferente imense pe care se pare că nu le prea înțeleg) care sar de fund în sus de parcă ei ar deține adevărul absolut și doar ei au dreptate și trebuie să declanșeze o nouă cruciadă ca să salveze Hagia Sofia.
sursa imagine: shutterstock
Andreea a zis
Foarte interesant, multumesc pentru informatie!